Știri

Festivalul de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc: între efemer și etern

Festivalul de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc: între efemer și etern

În fiecare vară, la început de iulie, orașul Miercurea Ciuc devine scena celui mai vechi festival de muzică veche din România, unde poveștile unor veacuri trecute recapătă consistență grație vocilor și instrumentelor ce fac auzită muzica acelor vremi.

În 1980, o mână de oameni tineri, îndrăgostiți de muzica unor epoci apuse, au înființat Festivalul de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc, cunoscut astăzi ca cea mai veche manifestare de acest gen din România și unul dintre cele mai apreciate festivaluri muzicale europene. De atunci, în fiecare an (cu excepția perioadei 1986-1989, când a fost interzis din motive politice), festivalul a fost locul de întâlnire al unor vocaliști, instrumentiști și compozitori de excepție, care au reușit ceva miraculos: să aducă muzica medievală, renascentistă și barocă cât mai aproape de publicul larg.
Magia se repetă și în acest an, când artiști importanți ai genului, români și străini, vor face auzite, la cea de-a 38-a ediție (ce va avea loc între 8 și 15 iulie) sunetele fermecătoare ale unor secole îndepărtate.
Pasiune. Dacă la edițiile precedente, festivalul a avut drept teme muzica germană veche sau muzica barocă franceză, anul acesta tema festivalului este muzica veche spaniolă.
Țara pictorului Diego Velázquez, a scriitorului Miguel de Cervantes, a arhitectului Antoni Gaudí este, se știe, tărâmul în care se întâlnesc tradiţii şi influenţe diverse, ce ţin de catolicismul romano-catolic, dar şi de universul islamic maur. Spania este însă și leagănul unor creații muzicale unice, caracterizate de un ritm aparte, un mixt original de elemente provenite din mai multe culturi și, nu în ultimul rând, de o pasiune devenită proverbială. Așa încât, nu este deloc surprinzător că motto-ul acestei ediții este „Música apasionada”/ „Muzica pasională”.
Tiento (gen muzical caracteristic jumătății secolului al XV-lea, asemănător cu italienescul ricercare), passacaglia (formă muzicală care a apărut în Spania la începutul secolului al XVII-lea), canario (dans renascentist popular în întreaga Europă la începutul secolului al XVII-lea), zarzuela (gen spaniol de operetă, care datează din secolul al XVII-lea și care corespunde vodevilurilor franțuzești) sau fandango (stil muzical în care se regăsesc, în mod tradițional, chitare și castanete) sunt doar câteva din genurile muzicale din Spania secolelor XVI, XVII și XVIII pe care le vom putea asculta în timpul festivalului.
Les Paladins (Franța), Barozdași Kájoni Consort – care au pus bazele acestui festival -, Trionfale, Orchestra Barocă a Festivalului, Corul Festivalului, Codex (toate din România), Quoniam (Italia), Capella Esterházy (Ungaria), IlCigno (Germania) se numără printre ansamblurile care ne vor familiariza cu repertoriul vast al muzicii vechi spaniole și cu instrumentele sale caracteristice (instrumente cu corzi ciupite precum lăuta, vihuela, chitara, harpa, sau cele cu arcuș precum viola da gamba).
puskasrenata-1
Fascinație. „Atunci când ascultăm sau cântăm muzică purtătoare de valori eterne, ne confruntăm cu propria efemeritate și râvnim eternitatea”, spunea anul trecut Ignác Csaba Filip, directorul artistic al Festivalului de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc, exprimându-și astfel convingerea că „fiecare om poartă în sinea lui contradicţia dintre efemer și etern”. Este, poate, citatul perfect care vorbește despre mesajul acestui festival, ce aduce în contemporaneitate, nu doar muzică medievală, renascentistă sau barocă, dar și poveștile acelor epoci cu personajele lor fascinante, cu dramatismul, umorul și intrigile lor.
Vom înțelege relația profundă dintre muzică și credință grație Orchestrei Baroce a Festivalului, care va interpreta celebrul oratoriu „Patimile după Matei”, de J. S. Bach, dar și datorită ansamblului Barozda, care va interpreta minunatele cântece dedicate Fecioarei Maria, din culegerile „Cantigas de Santa Maria” (sec. XIII) și „Llibre Vermell de Montserrat” (sec. XIV), sau a celor de la Kájoni Consort, care ne vor face să vedem o „Punte între cer și pământ”.
Les Paladins ne propune o călătorie în timp cu ajutorul muzicii și dansului spaniol, din secolul al XVII-lea și până în zilele noastre, lucrarea „Viva España” introducându-ne în bogata cultură spaniolă prin povești spuse pe ritmuri de flamenco, jácara, canario, folia, chaconne, zapateado și españoleta.
Vom afla, ascultând „Pomul roditor – Muzica epocii Huniazilor”, al celor de la Musica Historica (Ungaria), cum sunau cântecele de la marile curți europene (precum cea a lui Ioan de Hunedoara și a fiului său, Regele Matia Corvin), într-o perioadă în care era la mare căutare polifonia renascentistă.
Ne vom delecta, grație celor de la Modo Antiquo (Italia), care vor interpreta „Viața cotidiană în muzica secolului al XIV-lea”, cu melodii ce descriu scene de viață din acea epocă: scăldatul, scenele de vânătoare, focul de tabără, spălatul de rufe și rețetele de lasagna.
Diversitate. Însă, Festivalul de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc nu înseamnă doar concerte – care vor aduce muzica veche aproape de noi în forma ei cea mai pură datorită lipsei de microfoane, ingineri de sunet sau echipament electronic -, ci și multe evenimente adiacente, ce au rolul de a accentua însemnătatea epocilor trecute și a luxuriantei culturii spaniole.
IMG_6616
Universitatea de Vară de Muzică Veche din Miercurea Ciuc, singura de acest fel din țară (ce compensează lipsa muzicii vechi ca obiect de studiu din învățământul românesc) este unul dintre cele mai așteptate evenimente ale festivalului. Ajunsă la cea de-a 11-a ediție, aceasta ajută la o percepţie autentică a muzicii vechi prin cursurile sale de măiestrie (flaut, viola da gamba, canto, lăută, percuție, chiatră, dans) dar și prin prelegerile unor profesioniști precum Angela Șindeli („Zarzuela barocă – vocalitate, dramatism și senzualitate”) și Steffen Schlandt („Codul Bach – O introducere în limbajul muzical și simbolistica barocă a oratoriului Patimile după Matei”).
Filmul face și el parte din magia festivalului, menit să puncteze interconexiunea dintre arte și să ofere noi dimensiuni muzicii vechi. „Erbarmedich – Matthäus PassionStories / Doamne miluiește – Povestiri despre Patimile după Matei”, regizat de Ramón Gieling, este, spre exemplu, un documentar de forță, ce împletește, într-un mod aparte, firele subiectului biblic al acestei capodopere baroce cu poveștile personale ale artiștilor implicați în proiect.
Evenimente organizate cu prilejul anului jubiliar dedicat Regelui Matia Corvin (575 ani de la naștere și 560 de ani de la urcarea sa pe tron) vor face parte, de asemenea, din programul festivalului, ce va fi găzduit de spații precum Cetatea „Mikó”, Capela Sfânta Ana (Siculeni), Colegiul Național „MártonÁron”, Cinematograful Miercurea Ciuc, Piața din fața Teatrului Municipal „Csíki Játékszín”, Biserica Milenială.
Culoare și pasiune, povești de la curtea regilor și din viața oamenilor simpli, iubiri pământești și dragoste divină – aceastea și multe altele, încapsulate în creații musicale unice, ne vor purta, preț de câteva zile, în universal fascinant al lumii spaniole. Un univers din care ne vom întoarce murmurând, poate, melodii de passacaglia și dansând în pași de pavana și canario.

Oana Borviz

RomaniaEnglishHungary